Încep acest nou an prin a mulţumi tuturor cititorilor acestui blog pentru gândurile bune adresate postării de pe You Tube care prezenta Corul din Finteuşul Mare la un concert de Crăciun din 2007.
Faptul că pe unii i-a deranjat că ar fi un COLIND are mai puţină importanţă.Nu voi intra în polemică cu ei. Cei interesaţi de lămurirea noţiunii de colind au la dispoziţie destule surse de documentare.
Pe mine m-a interesat mai mult bucuria pe care le-am putut-o oferi concetăţenilor mei (105 mii de vizionări din România) şi multor cetăţeni (peste 25 mii) din SUA, Canada, Germania, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, Israel, Republica Moldova, Belgia, Australia, Elveţia, Austria, Suedia şi Olanda (în această ordine - de la 6000 până la 300) care mai simt româneşte.
Sunt trist doar pentru că nu am posibilitatea să-i "mobilizez" pe toţi pentru a arăta întregii clase politice româneşti, şi mai ales conducătorilor de azi ai ţării, care sunt adevăratele sentimente ale oamenilor faţă de ceea ce se petrece acum în România.
Faptul că, după unele aprecieri, postarea respectivă a devenit "colindul Forţei Expediţionare din Afganistan" m-a măgulit.
M-am întristat însă la gândul că şi pe militarii de acolo îi aşteaptă după întoarcerea în patrie, -atunci când le va veni rândul la pensie- aceleaşi umilinţe ca şi cele pe care le îndură acum foştii lor camarazi (cei care "i-au dus în NATO"), azi la pensie.
Iar "spectacolul mediatic" oferit de reprezentanţi ai Sindicatului Militarilor, pe de o parte, şi - mai ales - reprezentanţii MApN de cealaltă parte este cu atât mai întristător. Şi pentru civili şi pentru militari.
În ajun de Crăciun, un post de televiziune (unul singur!) mi-a (ne-a?) făcut bucuria (chiar dacă întreruptă neplăcut de publicitate) de a transmite concertul unui ADEVĂRAT ARTIST-CETĂŢEAN: Tudor Gheorghe.
M-a întristat însă - oare Degeaba!?... - faptul că nici un alt post de televiziune, nici măcar TVR Cultural, nu s-a învrednicit să transmită acest adevărat eveniment cultural. Sau nu primiseră liber de la Cotroceni, sau de la Hunor...
Cum m-a întristat şi jignit cumplit că, "în provincie", un jucător din reprezentativa de hochei pe gheaţă a României (sub 16 ani) a fost bătut de câţiva coechipieri pentru simplul fapt că era... român! Şi tocmai de 1 Decembrie!
Şi, două săptămâni mai târziu, în "aceeaşi provincie" (Miercurea Ciuc) naţionala de hochei pe gheaţă a României (seniorii de această dată!) nu au ştiut (sau nu au vrut?) să intoneze imnul României, în schimb au ştiut să-l intoneze pe cel al Ungariei (!?!) - adversara din acel meci.La sfârşitul meciului, unul din jucătorii naţionalei României avea să declare (în maghiară, bineînţeles) că, de fapt, Ungaria a fost învinsă (cu 4-1) de...reprezentativa Ţării Secuilor !? Sau e o simplă greşeală de traducere, aşa cum ne-au obişnuit în ultimele 2 decenii?...
Faptul că cel mai mare JUCĂTOR din ţară - preşedintele - nu a avut nici o reacţie nu mai miră pe nimeni: nu poţi fi şi "coechipier" cu Orban Viktor şi Tokes Laszlo şi adversar (oare numai în sport e aşa?).
Pe mine m-a interesat mai mult bucuria pe care le-am putut-o oferi concetăţenilor mei (105 mii de vizionări din România) şi multor cetăţeni (peste 25 mii) din SUA, Canada, Germania, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, Israel, Republica Moldova, Belgia, Australia, Elveţia, Austria, Suedia şi Olanda (în această ordine - de la 6000 până la 300) care mai simt româneşte.
Sunt trist doar pentru că nu am posibilitatea să-i "mobilizez" pe toţi pentru a arăta întregii clase politice româneşti, şi mai ales conducătorilor de azi ai ţării, care sunt adevăratele sentimente ale oamenilor faţă de ceea ce se petrece acum în România.
Faptul că, după unele aprecieri, postarea respectivă a devenit "colindul Forţei Expediţionare din Afganistan" m-a măgulit.
M-am întristat însă la gândul că şi pe militarii de acolo îi aşteaptă după întoarcerea în patrie, -atunci când le va veni rândul la pensie- aceleaşi umilinţe ca şi cele pe care le îndură acum foştii lor camarazi (cei care "i-au dus în NATO"), azi la pensie.
Iar "spectacolul mediatic" oferit de reprezentanţi ai Sindicatului Militarilor, pe de o parte, şi - mai ales - reprezentanţii MApN de cealaltă parte este cu atât mai întristător. Şi pentru civili şi pentru militari.
În ajun de Crăciun, un post de televiziune (unul singur!) mi-a (ne-a?) făcut bucuria (chiar dacă întreruptă neplăcut de publicitate) de a transmite concertul unui ADEVĂRAT ARTIST-CETĂŢEAN: Tudor Gheorghe.
M-a întristat însă - oare Degeaba!?... - faptul că nici un alt post de televiziune, nici măcar TVR Cultural, nu s-a învrednicit să transmită acest adevărat eveniment cultural. Sau nu primiseră liber de la Cotroceni, sau de la Hunor...
Cum m-a întristat şi jignit cumplit că, "în provincie", un jucător din reprezentativa de hochei pe gheaţă a României (sub 16 ani) a fost bătut de câţiva coechipieri pentru simplul fapt că era... român! Şi tocmai de 1 Decembrie!
Şi, două săptămâni mai târziu, în "aceeaşi provincie" (Miercurea Ciuc) naţionala de hochei pe gheaţă a României (seniorii de această dată!) nu au ştiut (sau nu au vrut?) să intoneze imnul României, în schimb au ştiut să-l intoneze pe cel al Ungariei (!?!) - adversara din acel meci.La sfârşitul meciului, unul din jucătorii naţionalei României avea să declare (în maghiară, bineînţeles) că, de fapt, Ungaria a fost învinsă (cu 4-1) de...reprezentativa Ţării Secuilor !? Sau e o simplă greşeală de traducere, aşa cum ne-au obişnuit în ultimele 2 decenii?...
Faptul că cel mai mare JUCĂTOR din ţară - preşedintele - nu a avut nici o reacţie nu mai miră pe nimeni: nu poţi fi şi "coechipier" cu Orban Viktor şi Tokes Laszlo şi adversar (oare numai în sport e aşa?).
Şi probabil că ştie cel mai bine cum e cu "provinciile"(fie ele şi istorice) şi "regiunile"(fie ele "euroregiuni de dezvoltare").
Aşa că am căutat să mă lămuresc, mai ales asupra înţelesului cuvântului provincie. Şi iată ce am aflat:
Aşa că am căutat să mă lămuresc, mai ales asupra înţelesului cuvântului provincie. Şi iată ce am aflat:
Prima accepţiune precizează că se referă la unele ţări.
Cea de a doua are în vedere teritoriul unei ţări situat în afara capitalei şi având anumite trăsături specifice.
Cea de a treia accepţiune se referă la Roma antică şi avea în vedere o ţară cucerită şi administrată de un guvernator.
Drept care m-am mai liniştit.
Sunt într-un teritoriu situat în afara capitalei şi care chiar are anumite trăsături specifice (limbi oficiale şi imnuri mai multe şi insemne statale diferite).
România nu a fost cucerită după '89 (sau nu a ajuns vestea asta până în "provincie") şi nu este administrată de un guvernator ci de un cârmaci (mai înainte era un... cârpaci; acum chiar se potriveşte"Mândră corabia - meşter cârmaciul!").
Cea de a treia accepţiune se referă la Roma antică şi avea în vedere o ţară cucerită şi administrată de un guvernator.
Drept care m-am mai liniştit.
Sunt într-un teritoriu situat în afara capitalei şi care chiar are anumite trăsături specifice (limbi oficiale şi imnuri mai multe şi insemne statale diferite).
România nu a fost cucerită după '89 (sau nu a ajuns vestea asta până în "provincie") şi nu este administrată de un guvernator ci de un cârmaci (mai înainte era un... cârpaci; acum chiar se potriveşte"Mândră corabia - meşter cârmaciul!").
Şi dacă tot e să ne integrăm deplin (în multclamata -si dorita de unii- globalizare), la un alt statut decât cel de provincie nu avem cum să ne aşteptăm!
Iar guvernatorul -oricine va fi el- va trebui să exploateze cât mai eficient resursele provinciei, să strângă toate birurile şi să le trimită la timp în "capitală". Şi mai ales să nu permită nici un fel de tulburări în provincie.
Doar noi, românii, am învăţat foarte bine lecţiile istoriei în ultimii 1900 de ani!…
În ce mă priveşte, termenul de provincial (Persoană care locuiește în provincie sau este originară de acolo; p. ext.persoană cu apucături sau cu deprinderi stângace, naive.) chiar mi se potriveşte.
Şi vorba unui prieten: "Câinele moare de drum lung şi prostul - de grija altora!". Aşa că, mai bine să mă întorc la "tristeţile" din anii mei frumoşi...
Şi vorba unui prieten: "Câinele moare de drum lung şi prostul - de grija altora!". Aşa că, mai bine să mă întorc la "tristeţile" din anii mei frumoşi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu