...Am ratat şi de această dată "sfârşitul lumii"! Însă nădăjduiesc să-l apuc pe cel din 12.12.'12... (Măcar în urma alegerilor!)
Sau nu va veni nici atunci? Cine mai poate avea vreo certitudine în ziua de azi, când - vorba Poetului Naţional - "Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii"!?
Pentru că a trecut şi ziua de 10 noiembrie, când s-au încheiat manifestările dedicate "Jubileului regal"(sau n-am înţeles eu bine?), cred că se poate vorbi fără reţinerea de a leza niscaiva "sentimente" despre regi şi cei de pe la curţile lor.
După ce s-a sfârşit(sper) "delirul monarhist" - omagial în cel mai pur stil ceauşist - este cazul să ne definim noţiunile (pare-mi-se, Talleyrand spunea ceva în sensul ăsta). Pentru majoritatea celor care navighează pe internet, atunci când vor să se lămurească asupra vreunei noţiuni, cea mai la îndemână enciclopedia este Wikipedia (nicidecum British Encyclopedia, Le Petit Larousse, orice Lexikon, Dicţionarul explicativ al limbii române; astea sunt pentru "elite") sau -măcar- dex online. Aşadar:
REGE, crai sau împărat, este titlul unei persoane care conduce printr-o formă de guvernământ o Monarhie absolută, o Monarhie constituțională sau, ca teritoriu, conduce un regat sau imperiu. De la Wikipedia, enciclopedia liberă
RÉGE, regi, s. m. 1. Suveranul unui regat, persoană care deține puterea supremă într-un regat; monarh. 2. Fig. Cel care are poziția cea mai însemnată într-un domeniu oarecare, prin puterea, prin importanța, prin competența sa. 3. Numele piesei principale de la jocul de șah, a cărei pierdere aduce înfrângerea jucătorului. ♦ Numele uneia dintre cărțile de joc, care are desenat pe ea un cap de rege (1); popă, rigă. Sursa: DEX '98
MĂSCĂRÍCI, măscărici, s. m. 1. Actor de comedie în teatrul popular (de circ, de bâlci etc.) care execută și numere de acrobație, muzicale, de dresură etc.; saltimbanc, paiață, clovn. ♦ Epitet depreciativ pentru un om neserios, ridicol. 2. (În evul mediu) Persoană angajată la curțile regale sau senioriale pentru a amuza asistența; bufon. Sursa: DEX '98
A MĂSCĂR//Í ~ésc tranz. reg. 1. A face să se măscărească; a murdări. 2. A trata cu măscări; a vorbi de rău; a huli; a ponegri; a batjocori; a denigra; a defăima; a calomnia; a cleveti; a bârfi; a blama.
***
Abia de aci înainte începe nebunia...
Slabele mele cunoştinţe atât în domeniul istoriei cât şi în cel constituţional m-au făcut să nu mai înţeleg nimic.Şi cum românul zice că prost nu e cel care nu ştie, ci acela care nu întreabă, iertat să-mi fie că (mă)întreb despre cetăţeanul Mihai R (după cum a semnat recent la Parlament):
- Conduce printr-o formă de guvernământ (fie monarhie absolută, fie monarhie constituţională) vreo ţară (regat sau imperiu) numită România ?
- Are el poziţia cea mai însemnată în vreun domeniu oarecare fie prin puterea, fie prin importanţa, fie prin competenţa sa ?
- Este piesa principală într-un "joc de şah" pe care noi, românii, încă nu-l ştim ?
Evident că întrebarile sunt mai degrabă retorice, iar răspunsurile pe care mi le-ar putea da Mihai Gâdea, Dana Grecu, Radu Tudor, Sorin Ilieşiu, Lucia Hossu-Longin, Andrei Bădin, Monica Tatoiu şi nenumăraţi alţii ejusdem farinae nu mă vor lămuri nici măcar cât "învăţământul politico-ideologic" la care eram obligat să particip pe vremuri. Poate ştie mai multe vicepreşedintele Senatului, Dan Voiculescu, şi "colegii lui de breaslă" (mai vârstnici sau mai tineri)...
Diversiunea cu Prinţul Charles şi Transilvania poate avea sens numai ideea în care afirmaţiile generalului Mircea Chelaru din octombrie 2000 referitoare la enclavizarea României vor prinde contur după martie 2012.
Până atunci să ne întoarcem la "Casa Regală".
Acum nu ştim să existe şi o Curte Regală (deşi orice casă ar trebui să aibă o curte, oricât de mică!). Dar sunt convins că la momentul potrivit va apărea (precum PCdR în august '44).
La începutul domniei, Principele Carol al României a primit ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I hotărăşte să construiască un palat în incinta mănăstirii, palat care să fie reşedinţa oficială în Bucureşti şi să rămână în folosinţa moştenitorilor Coroanei.
Cine este "moştenitorul" de astăzi (ca şi al revoluţiei din'89), ştim!
Doar că, "angajatul" de acum de la Palatul Cotroceni se numeşte preşedinte.
Însă, după definiţiile mai sus citate, angajatul la curţile regale pentru a amuza asistenţa se numeşte "măscărici" (este adevărat că se face referire la perioada medievală, dar oare nu ne plângem noi că suntem în urma Europei civilizate cu câteva sute de ani!?).
Sensul de actor de comedie în teatrul popular, de circ, de bâlci, etc., care execută şi numere muzicale, de acrobaţie, de dresură, etc., nu este de loc de neluat în seamă. Oare nu trăim de 22 de ani un o comedie nesfârşită, cu personaje de bâlci în cele mai înalte funcţii din stat, şi cu "dresori" nemiloşi care ne învaţă să trăim cu mâncare cât mai puţină, în frig şi fără medicamente!?
Iar verbul A MĂSCĂRI care înseamnă şi a vorbi de rău, a huli, a ponegri, a batjocori, a denigra, a defăima, a calommnia, a cleveti, a blama nu vi se pare a fi trăsătura de bază, definitorie a "angajaţilor" actuali de la Palate!?
Faptul că "Măscăriciul" are dreptul de a spune orice adevăruri sau scorneli fără a i se permite nimănui să se supere, iar el să nu fie pedepsit nicicum, mă face să propun ca -în "Republica-Monarhică"- să se înfiinţeze funcţia supremă de MĂSCĂRICI NAŢIONAL, funcţie care să poată cumula atât prerogativele regale cât şi cele ale măscăriciului.
Că indivizi care să îndeplinească, cu brio, o asemenea funcţie avem destui...
12.11.2011 E.T.ARDELEANU
P.S. Despre "mesajul regal", regine, dame şi alte "figuri" (de pe tabla de şah, bineînţeles) voi reveni în curând.
