marți, 18 octombrie 2011

WHO THE FUCK IS ALICE ?

Sau, mai pe româneşte, "Cine dracu-i Alice asta?" (ca să fiu în "limitele CNA"). La origini era "Living next door to Alice" ("Vecin cu Alice").

Era pe vremea când, pe la jumătatea vieţii, luam cunoştinţă de existenţa grupului
Smokie.Recunosc fără jenă că a fost "dragoste la prima vedere".Iar peste doi ani aveam să fiu foarte mândru că eram proprietarul unui "The Montreux Album" original.Ceea ce, în România acelor ani, nu era puţin lucru.Şi, pentru că în cercul meu de prieteni iubeam mai mult engleza decât rusa, atunci când printre noi apărea câte un "nobody" cu aere de şef începeam să fredonăm "Who the fuck is Alice?", zâmbind cu subînţeles...Asta până când unul, care ştia engleza cam ca tov. Iliescu, ne-a pârât la adevăraţii şefi! Ce vremuri...
De prin '95 "hit"-ul a revenit în ritmuri noi cu şi mai multă forţă şi savoare.
Şi refrenul-întrebare "Who the fuck is Alice?" a căpătat şi mai multă îndreptăţire,  de când cu invazia a fel şi fel de nobody de ambe sexe în mass-media scrisă şi - mai ales - vizuală.Din păcate, zâmbetul cu subînţeles a dispărut şi i-a luat locul unul de lehamite şi scârbă ...
Am ajuns la aceste rânduri-gânduri fiind agasat, peste măsură în ultimele două sâptămâni, de nesfârşitele "dezbateri de caz" referitoare la Chauncey Hardy şi Şerban Huidu.
Unul mai mult ca altul încadrabil în categoria "Who the fuck is Alice?".Fiecare în felul lui.
Astfel, în America natală a lui Hardy mor zilnic tineri de vârsta lui în condiţii asemănătoare celor din cazul de la Giurgiu.Diferenţa este că ucigaşii nu sunt români.Până la nenorocita întâmplare, cred că 99,9% dintre români habar nu aveau că există un asemenea baschetbalist în România. Şi n-ar fi ştiut nici azi dacă nu ar fi fost american!Rămâne de văzut dacă această cetăţenie va avea vreo influenţă în soluţionarea cazului (deie Domnul să aibă!).
În celălalt caz, în România natală a lui Huidu, mor aproape zilnic oameni în împrejurări asemănătoare celor de la Timişul de Sus.N-am văzut însă niciodată asemenea îmbulzeală de comisari-şefi, avocaţi şi jurişti, doctori şi psihologi, astrologi şi numerologi, analişti, gurişti şi televizişti care să dezbată pe toate canalele TV ceea ce ... li s-a părut că s-a întâmplat acolo! Pentru că nici unul, dar absolut nici unul nu fusese martor la accident!! Şi nici nu există vreo înregistrare a accidentului... În schimb, aproape toţi plângeau de mila "suferinţelor psihice" pe care le va avea de îndurat nefericitul "realizator" TV !? Asta în vreme ce victimelor accidentului nici nu li s-a spus numele până a doua zi!!!
Oare ce s-ar petrece şi cum s-ar desfăşura cercetările şi procesul în cazul în care cele trei victime (sau măcar una dintre ele) ar fi avut cetăţenie americană ?...
Sau în cazul în care cel care a comis accidentul ar fi fost un oarecare "...escu" ?
Aşa însă, nenumăraţi "Who the fuck is Alice?" autohtoni dezbat - de dimineaţa până seara - ce şi cum  într-un accident de circulaţie aproape cotidian în România de azi.E de înţeles (tot în România de azi): şi pentru realizatorii şi pentru invitaţii emisiunilor TV e mult mai uşor să-şi dea cu părerea despre ceva la care n-au participat şi nici nu există mărturii clare despre cum s-a petrecut! Iar dacă în eveniment a fost implicat şi un nume vânturat "pe sticlă" sau în paginile tabloidelor, audienţa maximă e garantată. Cu atât mai mult cu cât există şi vreo adresă de e-mail, facebook, sau număr de SMS la care privitorul să se poată exprima...
Şi ne mai mirăm că, pe zi ce trece, televiziunile din România devin tot mai... tabloide !
Jenantă prestaţia unor realizatori TV, al căror partizanat (pro sau contra Huidu) nu a făcut decât să evidenţieze falsitatea şi mizeria "standardelor morale şi deontologice" pe care le propovăduiesc neîncetat.
Deci, mi se pare justificat să fredonez "Who the fuck is Alice?"(referindu-mă la oricare dintre aceşti realizatori). Şi să nu uităm: dreptul de a huidui ni l-am câştigat în urmă cu 22 de ani!
      Asta neînsemnând că trebuie să trăim doar huiduind.Cred că atunci când e cazul, trebuie să şi aplaudăm fără rezerve.Cine însă ne va învăţa când e cazul să aplaudăm?... Sau se vor strădui cei care vor aplauze să le culeagă prin muncă cinstită, talent şi dăruire?
Probabil că trebuie să mai aşteptăm 2 ani până să putem răspunde la "Who the fuck is Alice?" şi să fim siguri că nu mai vrem să fim vecini cu Alice şi modul său de viaţă...

18.10.2011                                                      E.T. ARDELEANU

P.S. Într-o Românie care "se manelizează" în ritm tot mai rapid, ne căutăm Steaua Polară presaţi fiind de ritmuri de "Kalinka"(în est) şi ritmuri de "Soft rock"(în vest), dar preferăm să jucăm tradiţionala "Sârba-n căruţă". Aşa că, să vedem ce va ieşi din acest mixaj...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu